Spuneam acum multă vreme că locuiesc in flatshare aici în Londra. Asta însemnând că în casa mea se găsesc o grămadă de naţionalităţi ( de la italieni la magahiari, de la lituanieni la români ).
Am să vorbesc acum de de un coleg de apartament din Venezuela. Numele lui este Juan și are 18 ani ( nu, acesta nu este un articol de caritate ). La 16 ani s-a aventurat în lumea mare împreună cu sora lui. A scăpat de lumea cancerigenă din America Latină și a aterizat pe vechiul contintent în speranța unei vieți mai bune.
Ca și fapt divers singura posibilitate a celor din America de Sud de a ajunge in Marea Britanie este viza de studii. Băiatul nostru a venit aici fără a cunoaște gram de limbă engleză s-a înscris la colegiu și și-a început un nou capitol din viață la nici 16 ani, într-o țară străină, fără a cunoaște limba, fără a cunoaște aproape pe nimeni.
Cei doi ani au trecut repede, susține el, acomodându-se cu totul de aici și ajungând să cunoască limba engleză mai mult decât bine ( fie vorba între noi, băiatul vorbește cel mai bine limba engleză dintre toți imigranții cunoscuți de mine ).
Dar ceva nu a mers cum trebuia… aseară l-am zărit foarte supărat și când l-am întrebat ce s-a întâmplat am primit un răspuns “ I have to leave London “. Băieții de la Home Office i-au declinat respins aplicația pentru prelungirea vizei de student. I-au respins aplicația în considerentul în care el și-a achitat deja mai mult de jumătate din anul de studiu în curs ( ca și observație: un an de studiu îl costă 15.000 £ ), a avut referințe impecabile din partea școlii, nu are antecedente penale, plătește taxele pe care Mare Britanie le impune, un imigrant exmplar cu alte cuvinte.
Neg să spun că sunt din rOMÂNIA de fiecare dată când am ocazia ( da, vă rog săriți cu înjurături și cu flegme ), prefer să spun ca sunt din Transilvania, dar când Juan îmi spunea că și-a stricat 2 ani din viață degeaba, că ce o sa facă el acasă în Venezuela m-a făcut să mă gândesc de 2 ori înainte de a mai face această afirmație.
Toate astea se întâmplă din cauza unui singur om Gordon Brown. Brown care neagă și dreptul de muncă al românilor și al bulgarilor, Brown care nu știe că mare parte din economia Insulei o reprezintă munca ieftină și de calitate prestată de imigranți și nu serviciile scumpe ale unui englez care mai sunt și de proastă calitate.
.